Institutul Naţional de Administraţie in colaborare cu Forumul Anticriza au organizat pe data de 17 iulie dezbaterea cu tema Probleme ale pieţei forţei de muncă din România în condiţiile recesiunii economice. Politicile de echilibrare a raportului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în contextul general al politicilor anticriză.
INVITAŢIE
Institutul Naţional de Administraţie are plăcerea să vă invite în data de 17 iulie 2009 la dezbaterea cu tema Probleme ale pieţei forţei de muncă din România în condiţiile recesiunii economice. Politicile de echilibrare a raportului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în contextul general al politicilor anticriză.
Dezbaterea va avea loc la sediul INA din str. Eforie, nr. 5, sector 5, Sala de Consiliu a Institutului, începând cu ora 10.00.
Institutul Naţional de Administraţie consideră că sarcina sa de a asigura pregătirea funcţionarilor publici români la standarde europene capătă noi valenţe şi noi responsabilităţi în condiţiile dificile ale actualei recesiuni economice.
INA apreciază că trebuie să contribuie nu numai la pregătirea funcţionarului public, astfel încât acesta să-şi îndeplinească mai bine rolul de interfaţă dintre cetăţean şi instituţiile statului, dar şi la formarea lui pentru rolul extrem de important ce îi revine în actualele condiţii, acela de a concepe, implementa şi gestiona măsuri şi politici la nivelul comunităţilor locale.
În acest sens, INA a decis să se implice mai mult în amplul proces de dezbatere al problematicii actualei recesiuni economice, aducându-şi aportul la formularea unor sugestii şi propuneri de politici anticriză.
Dezbaterea la care avem plăcerea să vă invităm este prima dintr-un ciclu pe care INA îl va organiza în colaborare cu Agenţia de Consultanţă Resurse Umane ABC Human Capital, Forumul AntiCriză, Centrele Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală (CINAQ), Reţeaua de Formare în Administraţia Publică din România (RONAT), Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), Apulum 94.
Ideile, sugestiile şi concluziile acestor dezbateri vor constitui suportul necesar îmbunătăţirii şi modernizării programelor de formare continuă pe care INA le va oferi funcţionarilor din administraţia publică.
Vă rugăm să ne confirmaţi prezenţa dumneavoastră până în data de 15 iulie 2009 la telefon/fax: 021.314.50.56., telefon mobil: Cojocariu Ştefania 0724.553.544., Cheli Laura 0720.222.308., e-mail:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
şi
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
,
Cu speranţa că iniţiativa noastră vă va interesa şi veţi participa la dezbatere, vă rog să primiţi expresia înaltei mele consideraţii.
PARTICIPANŢII LA DEZBATEREA CU TEMA Probleme ale pieţei forţei de muncă din România în condiţiile recesiunii economice. Politicile de echilibrare a raportului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în contextul general al politicilor anticriză.
1.Marian Sârbu Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
2.Ion Ghizdeanu Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză
3.Cristina Belba Director General UCRAP
4.Raluca Buză Expert principal UCRAP
5.Marian Niculescu Secretar General ANFP
6.Anca Florea Preşedinte RONAT
7.Andreea Vass consilier Prim Ministru
8.Vasilica Ciucă Director General INCSMPS
9.Maria Câmpeanu fostul Ministru Muncii
10.Corina Lascu Cilianu profesor ASE
11.Carmen Costea profesor ASE
12.Ioana Speteanu editorialist Financiarul
13.Silvia Ilieş Publicist comentator Radio România Actualităţi
14.Dan Cristian Pălăngean jurnalist Piaţa Financiară
15.Marinel Burduja Vice Preşedinte Divizia Corporaţii Raiffeisen
16.Ioan Sorin Roşu Director General Apulum 94
17.Mirică Dimitrescu - director
18.Ştefan Ciochinaru jurnalist, profesor de ştiinţe politice
19.Mihai Sandu - profesor
20.Cristina Bălăceanu lector
21.Lucian Gava
22.C. Pena
Probleme ale pieţei forţei de muncă din România în condiţiile recesiunii economice. Politicile de echilibrare a raportului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în contextul general al politicilor anticriză. Actuala criză mondială a modificat radical contextul socio-economic iar acest lucru se resimte la nivelul întregii ţări şi în consecinţă se raportează la toate domeniile de activitate. Sunt arii în care înregistrăm stagnări sau chiar scăderi ale activităţii, precum şi sectoare în care societăţile îşi reorganizează activitatea şi chiar închid anumite ramuri de business.
Pe acest fundal, companiile adoptă strategii de reducere a costurilor în încercarea de a face faţă noilor provocări.
Este momentul în care trebuie să încercăm să identificam soluţii viabile pentru a depăşi această situaţie, altele decât disponibilizările de personal şi reducerile de costuri. Piaţa de forţă de muncă trebuie să se maturizeze şi să ajungă la un echilibru şi la o maturitate care să şi permită să depăşească astfel de situaţii cu cât mai puţine pierderi posibile. Această atitudine trebuie adoptată atât de angajatori cât şi de angajaţi, pentru că este vorba despre o conjunctură care poate fi depăşită doar prin eforturi şi forţe comune.
Pe fondul unei crize din ce în ce mai accentuate, toate mediile audio vizualului s-au recalibrat pe teme de profil, focusându-se pe această temă de actualitate. Subiecte precum « Efectele crizei mondiale asupra economiei României », « Criza mondială şi impactul său asupra mediului de afaceri românesc », « Criza mondială şi reacţiile băncilor româneşti », « Restructurări la marile companii », « Îngheţarea creditelor », etc., ţin primele pagini ale ziarelor sau sunt difuzate în prime time la mai toate canalele de televiziune. Trist este că, mai toate acestea rămân la stadiul de discuţie, fără a se atinge un prag al concretului, luându-se măsurile necesare de corecţie. Cert este că, există companii care au fost afectate realmente de criză, însă există şi foarte multe societăţi care se folosesc de acesta ca de un apanaj, pentru a-şi « scuza » diversele măsuri adoptate. Departamentele de resurse umane precum şi agenţiile de consultanţă în HR resimt puternic aceste efecte, participând în mod activ la toate măsurile conturate de managementul superior. Specialiştii în HR sunt printre puţinii care au o imagine complexă asupra evenimentului, pentru că ei privesc lucrurile din perspectiva ambelor tabere: cea a angajatorilor şi cea a angajaţilor.
În condiţiile unei pieţe de forţă de muncă ce a suferit reale schimbări în ultimul timp, angajatorii, care au pierdut teren în ultimii ani în faţa candidaţilor, văd cum, de câteva luni, plecările din companii au intrat pe o pantă descrescaăoare, pe măsură ce mobilitatea angajaţilor s-a redus foarte mult.
În acest context, companiile trebuie să continue a-şi întări brandul de angajator chiar şi în perioadele de criză, cum este cea pe care o traversăm chiar acum, tocmai pentru a putea stimula dezvoltatea propriului business şi treversarea peste perioadele dificile cu cât mai puţine pierderi posibile.
Deşi mulţi angajatori consideră că actuala criză a favorizat apariţia în piaţă a unui număr foarte mare de candidaţi dispuşi să îşi schimbe locul de muncă, ei trebuie să ţină cont de următorul aspect: candidaţii bine pregătiţi, adevăraţii specialişti, sunt greu de găsit tot timpul ei sunt primii care vor analiza cu maximă atenţie şi precauţie actuala situaţie şi intenţia de a schimba locul de muncă.
Însă, o companie fără o cultură organizaţională bine pusă la punct şi care are în piaţă o imagine proastă, nu va putea atrage candidaţi bine pregătiţi nici chiar în perioade de criză economică si disponibilizări masive.
Criza economică este cel mai bun moment pentru o companie pentru a trage linie, a analiza evoluţia ei până la acea dată şi pentru a decide liniile de urmărit în viitor. Deciziile pripite de a angaja un număr mare de oameni sau, din contra, de a recurge la disponibilizări, nu vor face decât să adâncească şi mai mult efectele negative ale crizei.
A găsi un loc de muncă pe timp de criză a devenit, mai mult decât oricând, o cursă cu obstacole. Pe de o parte, multe companii îşi restructurează activitatea, dar vor totodată să obţină aceleaşi rezultate, cu mai puţini angajaţi însă, iar pe de altă parte, chiar şi pentru cei care continuă să facă angajări, criteriile impuse candidaţilor la ocuparea unui post sunt mult mai stricte decât înainte.
Posturi la mare căutare în orice context economic şi care se potrivesc precum o mănuşă pe actualul fundal socio-econimic din România:
Oamenii de vânzări
Controlorii financiari
Juriştii
Consultanţii financiari
Consultanţii în managementul riscului.
Explicaţia este oarecum pertinentă: oamenii de vânzări sunt cei, care, cel puţin la nivel teoretic, ar trebui să aducă bani în companie. De jurişti ai nevoie pentru a te acoperi cu nişte clauze contractuale avantajoase şi pentru a recupera creanţele de la clienţii rău platnici. Departamentul financiar este cel care ţine frâiele financiare ale companiei, făcând recomandări şi stabilind strategii, iar consultanţa în managementul riscului este mai necesară ca oricând.
În aceste condiţii, atragerea în companie a unor noi candidaţi şi în speţă, recrutarea pe timp de criză din perspectiva angajaţilor, are următoarele valenţe:
Deşi criza economică are foarte multe efecte nedorite, actuala conjunctură a adus şi o echilibrare, o aşezare, din punctul de vedere al disponibilităţii oamenilor de a migra de la un loc de muncă la altul. Astfel, înregistrăm o schimbare de atitudine aproape radicală din punctul de vedere al candidaţilor.
Dacă în cursul anului 2008 înregistrăm o prezenţă la interviu a candidaţilor de 80-85%, anul acesta ea a crescut către 98-99%. Mai mult decât atât, posturi care în trecut erau deficitare la acest capitol se remarcă acum printr-un interes deosebit şi o atenţie aparte către orice nou potenţial angajator.
Actuala criză a determinat schimbări de atitudine la nivelul candidaţilor şi sub aspectul responsabilităţii şi asumării de noi task-uri. Aşteptările salariale s-au domolit candidaţii fiind dispuşi să accepte salarii mai mici decât în trecut chiar şi pentru job-uri cu atribuţii mai complexe. Considerăm acest efect ca fiind unul cu aspecte benefice, tocmai pentru faptul că ajunsesem să înregistrăm situaţii absurde de genul: proaspăt absolvenţi care cereau un salariu de minim de 600-700 Euro, deşi nu aveau deloc experienţă şi erau deficitari la capitole precum: cunoaşterea unei limbi străine şi utilizarea calculatorului. În completare, consultanţii în resurse umane se confruntau cu mari probleme legate de atitudinea şi motivaţia candidaţilor, care practic îşi « licitau » potenţialii angajatori, mizând pe acea companie dispusă să le ofere cel mai mare salariu.
Pe o piaţă a forţei de muncă marcată de disponibilizări, reorganizări, închideri de firme şi raportări de pierderi de către marile companii, angajaţii se văd nevoiţi să îşi reconsidere poziţia, plecând capul şi acceptând aproape orice condiţii impuse de angajator, doar ca să aibă un loc de muncă. Am înregistrat chiar şi cazuri în care persoane aflate pe poziţii de coordonare acceptau joburi aflate pe o treaptă ierarhică inferioară, doar pentru că au nevoie disperată de un loc de muncă.
Recrutarea pe timp de criză din perspectiva angajatorilor
Criza economică este cel mai bun moment pentru o companie pentru a trage linie, a analiza evoluţia ei până la acea dată şi pentru a decide liniile de urmărit în viitor. Deciziile pripite de a angaja un număr mare de oameni sau, din contră de a disponibiliza, nu vor face decât să adâncească şi mai mult efectele negative.
În acest context, putem propune câteva strategii şi recomandări pentru confruntarea cu criza şi depăşirea acesteia.
Resursele umane ale unei organizaţii trebuie să fie conştiente asupra faptului că rolul lor este acela de a crea valoare adăugată pentru respectiva organizaţie. Rolul şi misiunea lor se întăresc în vremuri de criză, ajungând chiar să creeze strategii care să asigure depăşirea situaţiilor dificile cu cât mai puţine pierderi posibile pentru companie.
Stabilirea clară a obiectivelor organizaţiei.
În funcţie de obiectivele stabilite, organizaţia le va compara cu resursele umane disponibile şi cu rezultatele din anii anteriori, pentru a stabili în ce măsură acestea sunt realiste sau nu.
Întărirea rolului strategic al departamentului de resurse umane.
Stabilirea unor bugete clare de venituri, cheltuieli pentru perioada imediat următoare.
Reducerea costurilor trebuie să conducă la disponibilizări de personal doar într-o ultimă instanţă. Economia îşi va reveni la un moment dat, iar foarte multe companii care au ales să facă disponibilizări, nu vor avea într-o primă etapă, personalul necesar cu ajutorul căruia să susţină creştea economonică.
Doar ţinând cont de toate aceste aspecte importante cu care specialiştii de resurse umane se confruntă zi de zi putem avea o imagine de ansamblu asupra crizei de pe piaţa forţei de muncă şi putem încerca împreună să găsim soluţii viabile pentru depăşirea acestor momente.
Tocmai despre cauze, efecte şi măsuri de prevenire şi « tratare » ne dorim să discutăm în cadrul dezbaterii cu temaProbleme ale pieţei forţei de muncă din România în condiţiile recesiunii economice. Politicile de echilibrare a raportului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în contextul general al politicilor anticriză.
Corina Diaconu,Managing Director,ABC Human Capital Tel: 021.243.305 Fax: 031.815.71.38
Mobil: 0721.243.305
0740.01.31.01
Mail:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
www.abchumancapital.ro
Si pentru ca parerea participantilor este foarte importanta pentru INA si Forumul AntiCriza, participatii au fost solicitati pentru obtinerea unui feed-back:
Mulţumim tuturor celor prezenţi la dezbaterea cu tema Probleme ale pieţei forţei de muncă din România în condiţiile recesiunii economice. Politicile de echilibrare a raportului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în contextul general al politicilor anticriză.
Pentru că opinia dumneavoastră contează pentru noi vă rugăm să completaţi următorul formular:
Ce instituţie/companie reprezentaţi?
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
Consideraţi că evenimentul s-a ridicat la nivelul aşteptărilor dumneavoastră?
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
Care sunt ariile de interes pe care aţi dori să le regăsiţi în tematica unor viitoare evenimente?
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
Ce părere aveţi despre temele dezbătute în cadrul acestui eveniment?
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
Care credeţi ca au fost punctele forte respectiv punctele slabe ale acestui eveniment?
Puncte forte ......................................................................
......................................................................
Puncte slabe .....................................................................
......................................................................
Vă rugăm să ne împărtăşiţi orice alte sugestii şi opinii referitoare la desfăşurarea dezbaterii !
..................................................................................................................................................
Mulţumim pentru sprijinul acordat!
| < Anterior | Următor > |
|---|