Am ajuns intr-o situatie de homeless. Romania nu mai are nici casa, nici masa. Nu-si mai poate plati functionarii si pensionarii, nu mai poate proteja si ingriji populatia amenintata de pandemie. Este la mila strainatatii si la cheremul bunavointei FMI-ului.
   

Cum s-a putut ajunge la o astfel de situatie cand, numai cu un an in urma ne mandream cu cel mai inalt ritm de crestere al PIB-ului si se afirma de catre prim ministrul de atunci ca am devenit a saptea putere economica a Europeit
    Raspunsul cel mai des intalnit este: efectele crizei economice si financiare internationale.
    Este un rasapuns doar partial adevarat si total manipulatoriu, caci, prin el se incearca culpabilizarea exclusiva a unor factori de influenta externa care nu pot fi neglijati dar care, nici pe departe, nu sunt principalii responsabili ai decaderii noastre.
    Principalii vinovati suntem noi, iar cauzele profunde ale crizei pe care o parcurgem sunt preponderent interne, consecinte ale unor greseli si esecuri guvernamentale mai vechi sau mai noi.Voi prezenta un decalog al acestora cu mentiunea ca lista ar putea fi mult mai lunga.
   1. Actualul model structural al economei romanesti  confera o evidenta nota atipica, atat din punctual de vedere al comparativitatii europene cat si al obiectivelor strategice cuprinse in Agenda Lisabona. Astfel, ca  urmare a faptului ca nu a existat o strategie nationala pe termen lung, menita sa definesca prioritatile structurale pe baza analizei factorilor nationali de avantaj comparativ, economia romaneasca a fost transformata intr-un subcontractor specializat in producerea de piese de schimb, subansambluri si produse de lohn pentru pietele occidentale. Ca urmare a efectelor conjugate ale lipsei de strategie si a infuziei haotice de capital strain s-a accentuat caracterul de economie ”manufacturiera de asamblare” in dauna caracterului de economie  ”de inovare si cercetare”.
   2. Economia romaneasca a devenit o piata dependenta de import. Ca urmare a incapacitatii conceperii si organizarii unui sistem modern de exploatare agricola s a valorificarii resurselor agricole proprii, consumul primar de produse agricole si alimente este provenit in proportie de cca. 70% din import.
   3. Restructurarea economiei romanesi nu a fost decisiv influentta nici de cerintle pietei unice europene si nici de fondurile comunitare, deoarece negocierile pentru aderare au avut un pronuntat caracter politic si electoral, cu accent pe bifarea unor termene dar fara nici o legatura cu situatia si tendintele manifestate in economia reala. Accesarea fondurilor comunitare a fost minima si intarziata.  
   4. Nu au fost respectate, din rationamente electorale, raporturile mecroeconomice esentiale dintre productivitate si salarii si dintre populatia pensionata si populatia activa.
   5. A fost total neglijata relatia de comert si cooperare cu zonele economice extracomunitare, in primul rand Rusia si China.
   6. Nu a existat nici o preocupare pentru modernizarea si  “europenizarea” politicii bugetare in sensul trecerii pe sistem multianual si a transformarii bugetului dintr-un cont contabil intr-un instrument al politicii economice.
   7. Nu a fost recunoscut “de facto” ci doar declarativ importanta si rolul proprietatii private, in dezvoltarea economiei si consolidarea statutului social al clasei mijlocii. in consecinta, capitalul romanesc a fost permanent discriminat in comparatie cu capitalul strain, ceea ce a condus la o “ denationalizare excesiva” a economiei, cu accent pregnant in sectorul bancar.
   8. Cu mici si conjuncturale exceptii, nu a existat o colaborare reala si sincronizata intre guverne si Banca Nationala a Romaniei, ceea ce  a condus la singularizarea eforturilor BNR de a obtine si mentine macrostabilizarea economiei. Politicile monetare ale BNR nu au fost sprijinite de politici fiscale adecvate la nivel ale guvernamental.
   9. Nu s-a reusit conceperea si implementarea unui set de politici care sa asigure reflectarea cresterii economice in veniturile si standardul de viata al populatiei. Paroxismul acestei situatii a aparut in anul 2008 cand o crestere economica record de cca. 8% a fost insotita de un deficit bugetar record de 5%.
   10. Nu s-a reusit rezolvarea unor probleme vitale si cronice ale dezvoltarii , devenite elemente ale sigurantei nationale : siguranta alimentara, siguranta energetica, starea generala de sanatate a populatiei, cresterea demografica.
Mircea Cosea