Profesor universitar-doctor Mircea Cosea, coautor al programului de guvernare PD-L:
Din postura de coautor al programului de guvernare cu care Partidul Democrat Liberal s-a prezentat in fata electoratului, precum si din cea de analist economic,

prof. univ. dr.  Mircea Cosea demonteaza programul anticriza al actualului Guvern, demoleaza mitul investitiilor straine si afirma ca, daca este sa fie, criza economica made in Romania nu va fi de talia celei din alte tari europene.
„Financiarul“: Cum apreciati masurile  de politica economica pe care Guvernul Boc le prezinta ca fiind anticriza?
Mircea Cosea: Consider ca nu sunt masuri de politica economica. Sunt niste masuri care, in linii mari, vor sa protejeze guvernarea actuala de realitatea pe care a cunoscut-o la preluarea puterii. Cand s-a facut programul de guvernare, cifrele privind indicatorii macroeconomici pe 2008 erau diferite de cele pe care Guvernul Tariceanu le punea in circulatie, dar erau oricum mai bune decat cele de acum.  Se punea problema unui deficit bugetar care se apropia de 3% din PIB, a unei inflatii cu un procent peste tinta Bancii Nationale si plecam de la un euro cotat la 3,38-3,40 lei. 

De unde ati avut alte informatii despre starea economiei decat cele pe care Guvernul Tariceanu le-a anuntat populatiei?
De la Institutul National de Statistica si din discutii cu reprezentantii Guvernului. Proiectul de buget rectificat in iunie-iulie era mult mai optimist, daca va amintiti. Deci am facut pe aceste cifre, pe care noi le-am considerat ca fiind acceptabile la acea data, mai multe simulari si am realizat un program de guvernare care includea „promisiunile electorale” bazate pe o realitate aproape obiectiva. La preluarea guvernarii am aflat, cu stupoare, ca datele reale sunt cu totul altele, mai ales deficitul bugetar, care este foarte mare.  In conditiile acestea, masurile luate de Guvern sunt doar masuri prin care se incearca preintampinarea unui dezastru economic. Nu au vigoarea pe care ar fi avut-o daca indicatorii macroeconomici ar fi fost cei raportati de guvernarea anterioara. Prin urmare, nu sunt masuri anticriza si nici masuri care pot duce la imbunatatirea situatiei economice, ci doar la stoparea unor derapaje mari. Nu sunt in totalitate de acord cu ceea ce se intampla si cred ca ar fi fost posibila respectarea promisiunilor electorale, intr-o oarecare masura, ceea ce ar fi facut ca Guvernul sa aiba o mult mai mare credibilitate intr-un moment in care chiar are nevoie.

Care sunt promisiunile electorale care puteau fi respectate?
Cele care tineau de nivelul sala-riului mediu si al pensiei.

In ce masura se regaseste programul de guvernare conceput inaintea alegerilor in ceea ce aplica acum Cabinetul Boc?
Sincer vorbind, este greu de spus ce pune in aplicare.  Masurile anuntate ar fi trebuit sa faca parte dintr-o strategie. Nu exista o asemenea strategie, eu cel putin nu am auzit de ea. In conceptia mea, ne aflam intr-un moment in care nu ne putem permite doar un program de iesire din criza. Depasirea crizei trebuie facuta prin stabilirea unei directii, este un moment prielnic in Romania pentru a schimba structura economiei si orientarea acesteia. Eu cred ca s-au facut cateva erori de guvernare de-a lungul timpului, legate de istoria tranzitiei, care ar trebui sa fie reparate acum. In primul rand, trebuie sa regandim foarte serios investitiile straine. Au fost privite intotdeauna ca o mare binefacere, ca un succes politic al fiecarui Guvern, dar nu a existat niciodata dorinta politica de a le orienta intr-o directie dorita, pe o strategie sau o directie pe termen lung. De aceea, Romania are astazi un sistem de investitii straine care este expresia unui amalgam de dorinte ale investitorilor, nu ale noastre. Noi am capatat ceva, nu am obtinut ceva.

Ne-am multumit cu o cantitate, comparatiile le-am facut cu alte tari in termeni de cantitate si ne-am amagit ca stam bine. Niciodata nu s-a pus problema unei structuri pe care sa o concepem in functie de nevoile economiei nationale. Asa se face ca suntem intr-o situatie de complementaritate fata de pietele din Vest, producem elemente de complementaritate utile lor, nu noua. Ei nu le mai fabrica pentru ca sunt energointensive si poluante, inclusiv munca slab calificata, iar efectele unei crize, cat de mici, pe piata pe care noi ne vindem aceste produse ne dau peste cap.

Vorbim despre o delocalizare de complementaritate care pe noi ne-a rupt de drumul pe care ar trebui sa il urmam. Intrarea pe piata libera europeana are trei etape. Pleci de la aceasta complementaritate, treci printr-o compatibilitate de produs si ajungi la competitivitate.

Noi nu putem ajunge la competitivitate cu Loganul, spre exemplu, pentru ca este un produs de complementaritate. Asa se intampla cu aluminiul, asa se intampla cu otelul. Asa s-ar fi intamplat daca investitia Voestalpine s-ar fi concretizat. Combinatul ne-ar mai fi trantit o doza masiva de poluare si consum mare de energie, fara a garanta in vreun fel siguranta pe termen lung a unor locuri de munca.
 
Bine, dar investitia Voestalpine este prezentata ca fiind un mare succes, o victorie, in cazul in care va avea loc.

Intr-adevar, a fost si este inca la moda conceptia absolut gresita ca orice investitie straina este o victorie. Daca s-ar pune problema unei investitii straine care sa faca din Romania cea mai mare groapa de gunoi din Europa, ne-am lauda si cu ea. Cred ca aici trebuie o corectie de conceptie. Trebuie sa ne decidem odata pentru totdeauna ce vrem sa facem din tara asta, pe cine primim, incotro il orientam sau pe cine refuzam.

Guvernele postdecembriste nu au avut o marja larga de optiune, nu au fost in situatia in care investitori straini de marca s-au inghesuit sa vina in Romania si au fost refuzati. Ne-am multumit cu ce a picat.

Tocmai de aceea aceasta politica eronata in materie de investitii straine nu poate fi imputata cuiva. Este opera istorica a tranzitiei, dar acum trebuie, suntem obligati sa o corectam.

Ati afirmat ca masurile adoptate de Guvern nu sunt masuri anticriza. Este Romania cu adevarat in recesiune economica, sau mai degraba suntem in plina psihoza?
Dupa parerea mea, Romania nu este in criza si am speranta ca nici nu vom intra in recesiune. Sunt mai optimist decat alti analisti. Romania are capacitatea de a evita criza, mizand pe agricultura. Se anunta un an agricol bun, care ne scapa de importuri si ajuta la contrabalansarea deficitului contului curent. Nu va exista niciun mare flux de romani care se intorc acasa, asa cum se teme Guvernul. Cel mult 10% se vor intoarce, restul sunt aproape naturalizati. Pe de alta parte, un noroc al Romaniei este acela ca domeniile atinse de criza financiara internationala sunt subdezvoltate la noi.

Va referiti la sectorul financiar?
Exact. Bancile din Romania joaca in curtea lor, intre ele. In conditii de normalitate economica este grava o asemenea situatie, dar in conditii de criza microbul nu poate trece si in economie.  Bancile nu au rol in dezvoltarea economica, ele nu joaca in economia reala, in economia productiva, materiala. Pe de alta parte, noi vom fi una dintre tarile care pot, cel putin teoretic, sa beneficieze de planul anticriza al Uniunii Europene.  Si mai exista un motiv pentru care consider ca Romania nu va intra intr-o recesiune. Gradul de suporta-bilitate al populatiei este mai mare decat al altor cetateni europeni. Nu in sensul unei constiinte mai inalte, respectiv nu in sensul crearii unui consens la nivel national, ci pentru ca exista in constiinta colectiva o mare toleranta fata de ceea ce se intampla, pe principiul „las’ ca se poate si mai rau”.

Masurile care se vor lua in sensul reducerii unor cheltuieli, chiar daca au un aspect neplacut pentru populatie, vor fi acceptate. Vom asista cel mult la reactii izolate pe la televiziuni, la niste greve de scurta durata, sau chiar la niste pactizari cu guvernantii. Va da bine pentru miscarea sindicala sa fie un jucator anticriza vizibil.

Putem beneficia de sprijinul UE in anumite conditii, cum sunt depistarea sectoarelor cu probleme, conceperea unei strategii sectoriale de criza si capacitatea de cofinantare a ajutorului Uniunii Europene. Considerati ca Romania le indeplineste?
Este mai greu, chiar decat ne-am imaginat sa obtinem sprijinul financiar al Uniunii Europene. Exista totusi o mare bunavointa fata de noile state membre.  Conditiile sunt create, ramane ca noi sa le punem in practica. Din pacate insa, ne aflam in situatia in care ministerele sunt ca vizitiul pe capra unei trasuri fara cai, nu sunt conectate la economia reala.

Considerati ca este nevoie de interventia Fondului Monetar International in Romania?
Acest episod este consumat in Romania, nu mai suntem in situatia de a apela la asistenta Fondului Monetar, asistenta care, de altfel, nu are efecte benefice demonstrabile.

Mircea Cosea este profesor universitar, doctor in stiinte economice
 in calitatea pe care a avut-o, de prim-viceprim-ministru, presedinte al Consiliului pentru Reforma si Strategie Economica (1993-1996) a jucat un rol important in punerea bazelor economiei de piata in Romania, prin crearea pietei de capital
 a reprezentat Romania in negocierile cu Banca Mondiala si FMI, a fost observator in Parlamentul European in perioada de preaderare la Uniunea Europeana
 a fost deputat in Parlamentul European
 a fost deputat in Parlamentul Romaniei, membru al Comisiei pentru Munca si Protectie Sociala
 este presedintele Fundatiei pentru Studii de Prognoza si Strategie Economica si vicepresedinte al Asociatiei Romane de Politica Externa
 a publicat manuale de economie, volume de scrieri si studii economice, articole in publicatii romanesti si straine.
(Mircea Cosea, Interviu din Financiarul)