Prof. univ. dr. Mircea Cosea, a sustinut recent o conferinta de presa, pentru a-si exprima “dezacordul total cu actuala viziune pe care guvernul o are in legatura cu reforma in Administratie si cu situatia care se creaza la nivelul Institutului National de Administratie”, dupa cum a subliniat prof. Cosea. Conferinta de presa a fost organizata ca urmare a propunerii Executivului

de a se desfiinta Institutul National de Administratie si transformarea acestuia intr-o Directie, in cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. inca de la inceputul conferintei, Mircea Cosea a tinut sa precizeze ca intalnirea cu jurnalistii urmeaza dupa un lung sir de incercari in ultima luna, prin toate mijloacele, de a-i informa pe “conducatorii acestei tari” (exprimarea domnului Cosea – n. red.), de la nivelul primului ministru si al vicepremierului Dan Nica, pana la cel al secretarilor de stat, despre ceea ce se poate intampla in viitor, prin desfiintarea acestui institut. Neprimind nici un raspuns la solicitarile sale, directorul general al INA nu a avut alta solutie decat informarea prin intermediul presei. De altfel, chiar si masura de desfiintare a fost transmisa de catre Ministerul Administratiei si Internelor prin fax si nu intr-o discutie la Minister, Mircea Cosea nefiind informat in mod direct, asa cum ar fi fost normal. in privinta reformei care se doreste a se aplica, prof. Cosea este de parere ca aceasta se face intr-o maniera care nu are in vedere latura calitativa, intelegand prin aceasta faptul ca Romania are nevoie de o restructurare care sa ridice nivelul calitatii Administratiei romanesti si care nu ar trebui sa se bazeze numai pe aspectele procentuale, cantitative, ale unor economii la capitolul salarii.
 De altfel, in cazul propunerii de desfiintare a Institutului National de Administratie, nici argumentul economisirii unor sume de bani nu este real, pentru ca INA se auto-finanteaza si – mai mult decat atat – chiar contribuie la bugetul de stat, dupa cum se poate constata si din tabelul alaturat:

Institutul National de Administratie nu primeste bani, ci este contributor la bugetul de stat. in timp, sumele virate au fost urmatoarele:
 
Anul   Suma investita
2004   542.163,56 RON
2005   400.000 RON
2006   1.817.000 RON
2007   73.916,14 RON
2008   561.946,51 RON

 Pe de alta parte, INA plateste bursele pentru stagiarii si bursierii de la Programul destinat Managerilor Publici (Proiectul Tinerilor Profesionisti – YPS). Valoarea bursei pentru fiecare persoana este de 1.000 ron/luna. Astfel, acum, bursele suportate din bugetul INA sunt urmatoarele:
stagiari: 36 persoane – 36.000 RON;
bursieri: 65 persoane – 65.000 RON.

Ori, odata cu includerea institutului intr-o structura bugetara – Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP) – INA ar trebui sa primesca bani de la bugetul de stat pentru a-si desfasura activitatea, astfel ca desfiintarea institutului nu inseamna economie, ci o cheltuiala suplimentara! ANFP nu atrage fonduri de la Uniunea Europeana, cum aduce Institutul National de Administratie…
Mai mult decat atat! Fiind infiintat in 2001, ca o cerinta a legislatiei europene si ca o conditie a aderarii Romaniei la UE, Institutul National de Administratie a primit pana in prezent fonduri comunitare, destinate organizarii si functionarii, asa cum prevede Tratatul de Aderare. De aceea, dupa cum reiese din documentele Ministerului de Finante
, in conditiile in care INA se desfiinteaza, din Bugetul Romaniei ar trebui sa se ramburseze Uniunii Europene, in numai cateva luni, cel putin 10.500.000 de euro! Astfel Mircea Cosea considera ca, in conditiile crizei economico-financiare actuale, a se lua decizia desfiintarii unei institutii care ar conduce la o paguba bugetara, de o asemenea valoare, reprezinta chiar o incercare de subminare a economiei nationale!
Mircea Cosea a mai precizat ca Guvernul a prezentat presei date incorecte cu privire la organigrama Istitutului National de Administratie, atunci cand a anuntat decizia desfiintarii sau comasarii unor structuri guvernamentale. Pentru exemplificare, Directorul general al INA a citit din documentul
 respectiv, in care scrie ca vor trebui disponibilizate 176 de posturi de la institut, in conditiile in care INA nu are decat 86 de functionari!… Pe de alta parte, atunci cand Guvernul a anuntat decizia respectiva – pe 12 august – Ministerul Administratiei si Internelor nici nu stia situatia exacta a posturilor la Institutul National de Administratie, pentru ca abia pe 31 august a solicitat aceste date!
Pe de alta parte, patrimoniul INA este de circa 20 – 25 de ori mai mare decat cel al ANFP, Mircea Cosea exprimandu-si nedumerirea si cu privire la rolul actual al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, cata vreme aceasta institutie a avut importanta sa doar in procesul de aderare.
 Prof. Cosea a mai declarat ca este de neinteles cum aceasta reforma a structurilor guvernamentale, preconizata de Guvern, mareste numarul angajatilor bugetari – un exemplu fiind tocmai decizia care transforma INA intr-o Directie a unei Agentii bugetare – si scoate din joc tocmai institutiile care aduc bani la bugetul de stat, plus fonduri europene importante.
 In finalul conferintei de presa, Mircea Cosea s-a referit la deciziile care, in timp
, au largit piata pregatirii fortei calificate de munca din administratie, o sarcina ce revenea numai Institutlui National de Administratie, prin Tratatul de Aderare si Legea de infiintare a acestei institutii. Astfel, am aflat ca Guvernul Tariceanu, in septembrie 2008, printr-o Hotarare de Guvern, a dat posibilitatea pregatirii inaltilor functionari publici de catre orice SRL ce are trecut, in documentele de la Oficiul Registrului Comertului – ca activitate – si “pregatirea de personal”, la modul general. Astfel ca, astazi, orice firma sau ONG poate pregati functionari publici, fara a avea metodele si procedurile corecte si recunoscute de asimilare a cunostintelor pentru un asemenea post important, alaturi de alte meserii, precum bucatari, tinichigii auto sau electricieni! Prof. Cosea a oferit jurnalistilor si cateva exemple de firme care, sub pretextul pregatirii de inalti functionari publici, au oferte care se aseamana, mai degraba, cu cele ale unui “turism mascat”, dupa cum a precizat Directorul general al Institutului National de Administratie.
Prof. univ. dr. Mircea Cosea a solicitat, in mod public, ca persoanele competente din cadrul Guvernului Romaniei sa-i prezinte argumente cu privire la necesitatea desfiintarii INA.

Dupa conferinta de presa, directorul general al INA, prof. univ. dr. Mircea Cosea, ne-a acordat in exclusivitate un scurt interviu, pornind de la problemele anuntate in conferinta:

Pe fondul discutiei, considerati ca sunt necesare, totusi, anumite reforme in Administratie?
  Administratia trebuie sa fie restructurata, dar aici exista niste reguli ce ar trebui sa fie respectate, iar la noi nu se respecta. in primul rand, o restructurare in Administratie nu poate fi facuta decat intr-un interval de timp cuprins intre 3 si 5 ani. Asta inseamna ca se poate restructura pe cale naturala, in urma pensionarii unor angajati sau a plecarii benevole a altora, iar posturile ramase vacante se blocheaza, in mare parte. Daca, de pilda, pleaca zece oameni, angajez numai unu. Pe de alta parte, nu poti reduce forta de munca din Administratie, daca nu ridici gradul de informatizare, pentru ca, altfel, o sa fie si mai greu! Daca dai afara zece oameni de la ghisee, omul va sta la rand mult mai mult timp pentru a-si rezolva problemele curente, daca nu se pune la punct un sistem informatic performant, care sa preia mare parte din munca celor disponibilizati. Nu in ultimul rand, restructurarea Administratiei se face pe baza unui criteriu foarte clar, raspunzand la intrebarea: pot sa faci reforma, in conditiile in care nu ai o descentralizare bugetara? Eu spun ca nu se poate, iar noi inca nu avem asa ceva! in conditiile in care se va arunca toata povara bugetului asupra primariilor si prefecturilor, acestea vor fi obligate sa creasca impozitele si taxele locale, pentru ca nu au alte surse de venit. Deci, tot omul de rand va suporta totul.
Dupa parerea mea, masurile trebuiau luate inca din anii 1995 – 1996. S-a intarziat foarte mult, dar asta nu inseamna ca trebuie sa facem restructurare de pe o zi, pe alta, decat cu niste efecte negative foarte mari, mai tarziu! Eu cred ca toti acesti oameni care vor iesi acum din Administratie vor genera un blocaj economic. De ce? Pentru ca ei vor reduce consumul, iar asta va reduce alte locuri de munca din comert si va creste somajul. Acest lucru va genera alte efecte, de genul incapacitatii de plata a ratelor la banci de catre cei disponibilizati sau la neplata cheltuielilor de intretinere, care sunt tot mai mari. Pe de alta parte, odata cu scaderea consumului, vor scadea si incasarile asocietatilor comerciale, deci, se va reduce concomitent si TVA-ul platit la stat pe seama produselor vandute – produse care vor fi mai putine – si se va intra intr-un cerc din care cu greu se mai poate iesi…

Institutiile despre care ati spus in conferinta de presa ca ar urma sa preia pregatirea personalului de specialitate din Administratie ar trebui sa ofere diplome recunoscute, atat pe plan national, cat si pe plan international. Aveti stiinta de astfel de recunoasteri, pentru alte diplome decat cele eliberate de dumneavoastra?
 Trebuie subliniat faptul ca numai atestatele INA sunt recunoscute! Aceasta ar fi inca o problema, pe care setul actual de masuri
 anuntate nu a avut-o in vedere. Nu stiu nici cum si nici macar daca se va rezolva aceasta problema. in alta ordine de idei, am avea acum de dat atestate la prefecti care au facut un curs restrans, la ordinul d-lui ministru Nica. insa, noi apreciem ca acest curs nu a fost bine facut si solicitam o reevaluare a lor, urmand ca abia dupa aceea sa eliberam atestatele. Fara aceste atestate ei nu ar putea sa fie incadrati pe posturile de prefecti. Desfiintarea noastra ar produce si aici un blocaj al sistemului. Concluzia este ca masura de restrcturare a fost gandita punctual, fara nici un fel de relevanta a consecintelor, in spatiu si timp.
Sorin Ioan Rosu (articol preluat din revista Business Point, varianta print, nr. 43)